miercuri, 31 martie 2010

Vernisaj Expozitie Muzeul Olteniei - Stiintele Naturii, joi 1 aprilie 2010



Joi, 1 aprilie 2010, de Ziua Pasarilor, incepand cu ora 11 sunteti invitati la vernisajul expozitiei "PASARI, CUIBURI, OUA" realizata de Muzeul Olteniei Craiova, si Consiliul Judetean Dolj in parteneriat cu complexul Muzeal de Stiintele Naturii din Galati. Va asteptam!

luni, 29 martie 2010

Cula de la Cernatesti-monument istoric national

 Reportaj despre cula de la Cernatesti (Dolj),monument arhitectonic si punct muzeistic  de interes national.

Sursa:Indiscret

joi, 11 martie 2010

SECŢIA DE ISTORIE-ARHEOLOGIE A MUZEULUI OLTENIEI, REDATĂ CIRCUITULUI EXPOZIŢIONAL

Zi festivă, ieri, pentru Muzeul Olteniei din Craiova, dar şi pentru întreaga comunitate locală. S-a inaugurat noua clădire expoziţională a acestei instituţii, eveniment la care au participat oaspeţi de seamă, precum dr.
Ion Opriş – secretar de stat în Ministerul Culturii, Ion Olaru – directorul Complexului Naţional Muzeal “Astra” din Sibiu, Paula Popoiu – director al Muzeului Naţional al Satului din Bucureşti, muzeografi, profesori universitari de la Craiova, studenţi, dar şi autorităţi locale: Cristinel Iovan – vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, prof. univ. dr. Daniela Tarniţă – preşedinta Comisiei pentru Cultură, dar şi consilierii judeţeni.

Cristinel Iovan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj: «Vă felicit atât eu, cât şi preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, pentru ce aţi organizat astăzi şi pentru faptul că într-o perioadă de criză, în care oamenii sunt preocupaţi de ceea ce se întâmplă, de lipsa locurilor de muncă, reuşim ca în municipiul Craiova şi judeţul Dolj să inaugurăm un monument cultural deosebit. Sper ca această expoziţie din noul sediu să fie vizitată de câţi mai mulţi oameni, astfel încât să vadă, pe de o parte, colaborarea pe care o aveţi cu alte muzee din ţară, iar pe de alta modul în care colectivul reuşeşte să pună în valoare această investiţie. Sper ca expoziţiile viitoare pe care le organizaţi să reuşească să scoată la iveală patrimoniul deosebit pe care îl gestionaţi ».

„Noua clădire reprezintă una dintre bijuteriile culturii doljene şi ale culturii naţionale. Avem parte astăzi de inaugurarea unui spaţiu pe care ni l-am dorit cu toţii, un spaţiu de care puţini se mai bucură în zilele noastre, din motive economice, financiare. În urmă cu un an şi jumătate, pe locul noii clădiri era o grădină a muzeului, un loc pe care îl gestionam foarte greu pentru că de multe ori era o groapă de gunoi a craiovenilor. Aveam probleme pentru că era o bună portiţă de intrare în clădirea cea veche, aşa că am gândit că poate e momentul să facem ceva şi cu această zonă a Muzeului Olteniei. Aveam foarte mare nevoie de această clădire, pentru că vechiul edificiu avea probleme serioase de structură, care provocau frisoane. Numai un pic să se fi mişcat pământul şi clădirea risca să se prăbuşească peste vizitatori, peste colegii noştri. Acolo aveam un patrimoniu uriaş”, a spus Mihai Fifor, directorul Muzeului Olteniei.

Sursa: Cuvantul Libertatii.

duminică, 7 martie 2010

Craiova: Florin Ridiche a descoperit spade unice în Europa la Desa


A copilărit pe ruinele Cetăţii romane Sucidava şi se gândeşte uneori dacă nu cumva chiar această frumoasă întâmplare a născut pasiunea pentru arheologie.

De un lucru este sigur, nu ar putea face altceva. Cu Muzeul Olteniei aproape se identifică. În două săptămâni de la terminarea facultăţii era deja angajat aici. Anii s-au scurs, însă trecerea timpului nu i-a alterat o clipă bucuria de a trece pragul acestui univers cultural, încărcat el însuşi de atâtea poveşti, de atâta istorie. „Am ales drumul pe care merg şi astăzi, pentru că pe el te loveşti mereu de nevoia de cunoaştere, de dorinţa de a şti lucruri întâmplate demult“, mărturiseşte Florin Ridiche. Este un arheolog cu multă răbdare. Din 2001 merge la Desa, pe şantierul situat în mijlocul unei rezervaţii naturale, unde locuieşte cu echipa într-un pichet de grăniceri ridicat în vremea lui Carol I. Este aproape un om de-al casei în acea zonă. I-a descifrat chiar şi numele. „Este al unui principe sârb, care a domnit în secolul al XII-lea“, precizează căutătorul de mărturii istorice.

Spade, unice în Europa


Pe lângă descoperirea celor mai vechi morminte de incineraţie din SE Europei, de acum 4.500 de ani, este foarte mândru de spadele, folosite de legionarii români după împăratul Constantin cel Mare, în vremea Imperiului Roman Târziu. „Sunt singurele întregi din Europa, foarte bine conservate. Mă bucur că mi s-a întâmplat mie să le găsesc, la fel şi în cazul mormintelor, pentru că pe epoca bronzului m-am specializat din facultate“, mărturiseşte arheologul. Săpăturile i-au purtat paşii pe la Bistreţ, în judeţul Buzău, la Năieni, la Sărata Monteoru, la Cârcea. Acum este legat Desa, unde deja poate spune că a dat peste un castellum, un punct de observare a marelui oraş roman Ratiaria de pe malul bulgăresc al Dunării. Şi-a făcut mulţi prieteni printre localnici, dar şi la Facultatea de Ştiinţe Sociale, cu care colaborează de ceva timp.

Întreaga poveste a arheologului, astăzi în Adevărul de Seară.

marți, 2 martie 2010

Poeme de Ionel Cipureanu


Ionel Ciupureanu este cunoscut auditoriului underground romanesc mai mult prin contributia sa la textele formatiei Terror Art. Colaborarea sa cu o formatie punk este numai o parte din activitatea sa literara. A publicat mai multe volume de versuri incepand cu 1994 cand Pacea Poetului (edit. Ramuri) a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania. Au urmat Amos (edit. Spirit Romanesc) in 1996 si Falci (edit. Scrisul Romanesc) in 1999. La inceputul lui 2002 a publicat tot la Scrisul Romanesc un volum intitulat "Krampack". Cele opt poezii prezentate aici sunt inedite si fac parte dintr-un proiect viitor al poetului.

"L-am cunoscut pe Ionel Ciupureanu cu multi ani in urma cand Eugen Negrici l-a trimis la mine. De la prima lectura, mi-am dat seama ca e vorba de un poet adevarat, puternic si original. Versuri intunecate, mizantrope, „bacoviene“, ca ale lui nu aveau cautare in vechiul regim. Dupa 1989, l-am publicat in Romania literara, pe o pagina intreaga precum merita. In marea lui modestie Ionel Ciupureanu nu avea nici macar o fotografie, necesara pentru a ilustra pagina. Singura imagine despre sine, poetul o incredinta versurilor sale, si ce versuri! Ionel Ciupureanu este unul dintre cei mai autentici poeti aparuti in ultimele decenii." (Nicolae Manolescu)


PE SPATE PE BURTA

Tin minte
prostul de timp nu s-ar uita la
maimutele alea batrane
cu bluza deschisa
deasupra durdulii
cu noroiul atarnat plescaind sub noroi
si cerul acolo-n vecii vecilor
cu rotunjimea aplecata s-o-ndoi
descheiata nitel
transparenta
la-nceput insarcinata cu paie
ce nu se mai rup
parca turband de unde au iesit
intr-un fel bune si moi
ca le-am stors in batista

un fel de ochi rau asezat
mai moale spre blond parca plangea
de chestia aia cum ii zice chestiei
in articol se vorbea de numele Lui
am visat ca sa vad
o fleasca din El

cine stie as innebuni sau as divorta
ce nostim
invartindu-ma imi tremurau alea mici
fuga-n sus grozav in jos
smulgandu-le la capatul lumii
cu bucurie stoarse sa se-nnece in aer
pe undeva pe-o platforma
in stramtoare sub perna
dar ieftin
o amintire despre noroc
in razboiul cu un rahat foarte greu
cu fata roasa de zilele moarte
in afara buzelor
la bratul meu seara
spre silueta si spre accentul
intotdeauna de scroafa
cu barbia inapoi si-un cur pentru bis

in schimb pe cuvantul meu invidia
pentru o gaurica in cer
de-L pleznesc cu balele peste tot
pe spate pe burta
sau cel putin in alt loc
piano forte din cotletul de porc
pe caldura asta pianissimo totusi
fumegand cu porcarii ce dracu
din papusa cea grasa scarbos
dezbracata ca vajaia de la poale
sub puful si crema
trancanind cu coada-n sus ca
porcii cocotati zdranganind
proaspeti in ghiare
si spornic ca-s oasele tari
cu pulpa si piept antricoate
fleica de curva
smantana

s-a-mputit starpitura pe urma potop
de fata cu lumea spre gaoacea ei
ca-i flagelare de negru sub vant
cu nasu-i prea lung spionand
unde-i voie sa versi.

FURTUN

Dumnezeu isi economiseste scuipatul
de sete bineinteles
ma stie dintr-un tabel Dumnezeu asta
cu pipi de la ma-sa cu supa de vaca
cu pielea rufoasa pe dedesubt
ca se cojise
si nenorocitele cu socoteala
din toate partile in stil mare
o pereche de papuci camasa

o zi indragostit mi-nchipui ca-s om
o chestie de tabla jur imprejur
din cartile rasfoite
operele si nu mai stiu cum
cazandu-mi matul de la popou
in curul ei cu fata la pacatos
aia de doua ori la pagina 20
o doamna sigur bogata
era onorata pariez
s-o las dracului
regulata sa numere banii
miroase ca alearga
avansuri mama-mama

la-nceput era teapan sincer vorbind
eu cu rochita pe mine
ciucurii fara croiala
o adunatura pe nervi alandala
o cratita mai jos de ceafa zorzoane
pizda la gura
in orice caz fusese jignit
le zicea tatisoare oua batute si chestii
de-o varza cu nimfele pe umeri
putoarea cu nimfele in spatele pietii
cu pula in spatele pomului
si eu cu fustita dezgustator
prin fata pisoarului doar asa
cele sapte minuni si-o singura murdarie
nu puteam in toaleta pe vineri un carnat rupt
si cuvantul ca un furtun
sau ceva despre incarnare ceva simplu
pe dintii lui lapte
mai gros decat la vaca
n-am ce zice mai fina mai moale
pan` la capat cu degetul
trei minute
cu ridurile de la incordare
cu expresia de la cat ma fortasem
cu varful limbii si
fata-n sus
vineri sambata doua
duminica trei.

SEIF FARA BANI

Din toate partile ies varfulete de viermi
si omisiuni de cuvinte
e inteligent Dumnezeu sa-L ia dracul
scumpa mea
in legatura cu trupul

esti fericita
o da
a spus
foarte
un sul de cuvinte in dormitor
in lumea Lui in genunchi
cu obiceiuri de pilda la capatul patului
dand din picioare sa ma proptesc
imitandu-L cu scarba dracu` sa-L ia
chestia puturoasa zau
fara stergar
scartaind ca un seif fara bani
cu nadajde-n scarbosenie
cu lumea de-apoi scarpinandu-ma
in marsul boaselor cu cioburi mobile
din rau in mai rau ca ma rog
cu mirosuri din El
cu obraznicie in peisajul Lui
capabil si sincer
dupa sinceritatea pe care-o citisem
in viata adevarata scarbos
cu otravuri din chipurile proaspat ouate
lingandu-L cand moare
ca-n pivnita cu sobolani din resturi
crestetul capatanii fluturandu-si putoarea
si-un decolteu pentru cuvinte
sa ne-atraga
spre ghearele din gatu-I
intepenite in voal de vaduva proasta
cu-n popou de bebelus batut
cu bocancii
pe jumatate strofa-ntai gata

adio dragostea mea
de la natura un idiot de poet
fotografia ta din cuvinte
si si vorbe cu trei regiune si
optul de caro asta-i succes
zece rosu de doua ori
haine moi ca sa vezi
si si ceva poezie.

FACEAM PRAJITURI

La sfarsitul cantecului ma prapadesc
venira ca noaptea prin mine
in comparatie cu muntii cu
mirosul de ploaie pe capul meu
decolorat sub rochita

mi-ai cumparat un cuvant
si l-am descifrat
bine te ador
salutari ce mai faci
si de asemenea cu dragoste
a ta pentru moarte ce faci
radeam ca murea
faceam ca femeia

in ceata te simti mai batrana
faceai prajituri aveam ce doream
ne comparam nasul
tatele cocul
noaptea ne uitam la biserica
mi-aduc aminte din cauza numelui
prostiile lui fara camasa
ma coceam de caldura ca-s uda
sudoarea dintre mi-a

dat adresa
erau valuri ca se leganau
se fatana el nu spunea nimic
sub fustele ridicate era serios
cu ghete inalte sub fusta
si buzele cand am spus adio
asa fistichiu intr-o parte
asteptaaand ca nebuna
sa viiiinaa spre mine
inainte de potop in varful picioarelor
semnalele plecau discutau
scobeam in nas luni de betie
un suflet de om intr-o carte si
si instrumentul ala cu sange
hi

balanganind-o le aratam ce vroiam
m-am incruntat daca ma-ntrebi
ca boii de la caruta
ce labe avea pentru un om
o reclama ca aia care
te vindeca stimata doamna
ii scrie sa planga era teribil
a murit nu-l mai sufar
fara puncte puncte sa zicem
trista pierdere
cu simpatie
cu un singur i sa zicem
n-are noroc intr-o groapa
n-are decat
ce poftesti al dvs. devotat etc.
oftezi cu spor tine-ma pula ca mor

e-atat adevar in rubrica pentru doamne
cu sinceritate
nu-mi vine cuvantul
care-i cuvantul
aha religia din capul doamnei
minunile sfintilor sfanta fecioara
ionel sfantul
soarele dansand de trei ori
facandu-si cruce cu muribunzii
in numele unui admirator
daca ma-ntrebi.

CEVA SFANT

Da n-a fost niciodata la pat
ca sa para madam
pentru sufletul ei denaturat
de toate bolile si
cutremurele si sfarsitul lumii
cu un barbat ma rog
oricum e-o femeie
o culta
cu doamnele si chelnerii si
cersetorii din fundul patului
de fata batrana pe moarte
cu doctoria si bataturile
langa o cangrena
e-o nenorocita stai nitel
alaltaieri am intrat si parca-mi spunea
ma gandesc ca are carlig
la varsta lui n-o putea
nu ca nu
cu cine sau pe cine
atata vreme cat nu-i
captusindu-si sa-l excite

se prafacea nu-n casa
nu
cu ma-sa ca-n codru cu o invarteala
el cica n-ai dovezi
ma-sii ii placeau stridiile
jartierele
vinerea am vazut cum se umfla
intr-o saptamana renunt
i-am spus ori ea
ori eu
se-ntinde ordinara si taratura
de la obraz
prin toata tara
pan` la primul WC
fara sa pe-undeva pe popoul ei
pe dosul palmei cu degetul mare
intre mine si el cu satisfactie
oricum Dumnezeu stie

incurcatura ramane cu jartierele
cu puful pe fata si
intrebarea-n raspuns
da
ca mi-a spus
la cin` te gandesti cum il cheama cine-i
eu sunt el
nu simte pana nu se preface
oricum s-a terminat pe lumea asta
nu mai conteaza e doar o
nebunie nu stiu asa peste tot
lunga si calda pana-n suflet
paralizata-n spovedanie
si ce bine a
unde si eu am
cu persoana ta copila mea
pe picior la spate sus
da
cam sus
acolo unde te asezi
da
o mana groasa buna palma umeda
cu mirosul lui maritata
cu pocainta
cu toate c-am ras nu-s iapa
se gandea noaptea
mirosea bauturi groase
si verzi si galbene
discuta despre marci postale
era sfarsitul lumii mi-am facut cruce
ca tasnea doar o materie
si ea ca de fier ca mancase stridii
m-am umplut toata
ce idee
o gaura mare in mijloc asta vor ei
ca le-au iesit dintii
ranjetul si mirosul din ea

ne rostogoleam vorbind
totusi dac-ar fi insurat
da
pofteste daca-i face placere
m-a-nnebunit in legatura cu corpul
pe dinauntru de mai multe ori
singura cu ea din cauza lui
ori de cate ori cu trei perechi
ca asa s-a nascut
presupunand ca ar fi luat-o
nu mi-ar pasa la nebunie
as intreba-o fa il iubesti
mi-as închipui ca-i el sau
o declaratie de-a lui
imi placea ca putea
dar sensibila a cedat in
legatura cu corpul si ce-i pe dinauntru
de multe ori gelos
la cine te duci eu ziceam la ionel
ma dadusem de gol
femeile aduc vorba chiar se pricep
si si un aer indiferent
ma prapadeam
esti dispusa ziceam hai
si-o gramada de lucruri
ii lasa gura apa nebunului
se scofalcise ii cadeau carnurile
se caznea sa impinga discutia
ii veneau pandaliile
ma asasina in orice moment
de zece ori cu mine
in adancul inimii mele
s-a si descoperit descoperit n-a fost ticalos
gura spurcata
arsenic pe hartie de muste
pantalonii negri pe scaun la spate
gasitorului recompensa

il excitam in speranta
ca eu zicea
ca eu pot ca-i dau
gustam untul si-am mai zabovit
o inima mea saruta-ma
partea mai intunecoasa se infierbantase
dadea cu gura
a spus e groaznic
mda ca poftim daca nu-ti place de
maica-mea nebunule
de zece ori mai rau oricum
prin deschizatura manusii
pan` la piele
la spate prin ploaie ca tiganii
cu-n aer pervers

el te-am suparat
eu sigur ca da
a trebuit sa-i spun nu te-nteleg
cateodata de doua ori
cand m-a sarutat pe inima
la aceeasi ora
patru
ca ma pudrasem cu tusea-n sange
de data asta fierbinte si
tot tapajul si invalmaseala si
cersetorul acela cu ganduri aievea
condu-ne tu inima blanda
e inteligent omuletul
e omul viitorului
dizenterie nu alta

si-n ziare si la politie
alea brodate de porci peste mine
ceva sfant
sa ling orice
gustos si rumen si fraged
ti-o bagau pe gat ca un compliment
mare taina s-a si desirat
te strange pe solduri nu-i buna zicea
din spate de jos din grasimea
burtii mai sus
o apa chioara
o spalatura de vase
da.

DE CE NU

De cand eram fetita ceva poezie se zburleste
spre poezia lor
stai
în 76 aveau 12
64 cat o fi fost
7 sau 9 cam 82 mi-nchipui
acum 35 sau mai mult sper
nu
cu totul altfel scriu astia
cu
iubirea cu vioara si poezia
si luna nemangaiata
expresiv adica
ochii stralucitori suspinele asta-i inima mea
inteligent
si zisu si ionel si milu si coande
de sandu nu mai vorbim
el e tanar si tinerii-s zei
se-arunca-n mare de ce nu
ca statuieta aia cumparata de mine
degetu-n aer poezie nu alta
ii sarut pulicica
mititica frumusica
o iau in gura cand nu se uita
imi cere s-o sug
e curata e alba
in comparatie cu ale voastre nemernicilor
grozav
un poet tanar frumos
pana lesina
si chiar in public
si-n ziare
dar nu cu palma pe cur
poezia nu-i moarta nu
isi scoate pantalonii sa fie admirata
e-un armasar Dumnezeule
m-as descurca ma excita
rotunjoare si durdulii albe etcaetera
pui mansonul si-alearga-n lanturi
si dorintele si poftele
sa pupi orice atom din slanina-i topita
repede in gang nu importa
cu mumia macelarita
ho misca-ti hoitul zic
bezmetic cu nenorocirea
satisfacuta de caini
catelele din prima baltoaca
dar substantivul e numele oricarei fiinte
poemul cu sangele in sapte splendori
ceva bun si gustos
o mazgaleala scobita in acea fiinta
niste papuci in interior
un capot transparent
o sansa sigura pana-n gat
proaspete vechituri cu
Dumnezeu in marime naturala
zece kilometri in gura-i de marmelada
prafu-n muntii salbatici si
limba-n ceruri
pe urma marea
rostogolindu-se si tot felul de lucruri
turmele misuna de-ti ung inima
ca statueta aia cumparata
de ce nu.

PE BICICLETA

Cu margini zavorat mirosul excita
dadeam sa fug
imi tinea pardesiul se prefacea
de vorba cu ce scrie in ziare
ma imita fluiera intreba
are cautare pe bicicleta
picioarele sus
e ticnit dea Domnul
ceva adanc si chicoteli si prostii
in sine o dragoste otravita
de trupul lui sub voma lui
Doamne

esti o buruiana si-o branza
el bine bine
a fost ultima oara si tot asa
turbat cu ochelarii pe nas
cu gauri sa vars
pe slanina-i topita chilotii
paralizat la vedere
scormonind racaind
de-ti vine sa mori regulat
pe sufletul lui mort
in mocirla si-n adulter subtil idiotul
adulterina cu mult sange
ma opareste oricum rufaria
sange sub clabuci o gramada
de ce nu.

UNEORI

Intr-un orificiu imi pierdeam respiratia
dar soarele intelege si simte
repede uneori
trupul femeii si toata splendoarea

ma uitam peste mare
radeam sub valuri dracu` mai stie
caraind cu duhoarea
razelor linse
frumoase
cu pasul incet si ingrozitor de adanc
repede uneori
cu splendoare

dar orificiile alea sucite
dar insomnia
intr-o doara nu mai importa spre moarte
cu sangele copt si pe furis
repede uneori
ce splendoare.


Sursa: Dark Romania