duminică, 12 septembrie 2010

Neamurile de romi din Craiova


2 articole interesante despre romi si neamurile cele mai veche si renumite de romi din cartierele craiovene si in special faimosul "Fata Luncii".
Tiganii reprezinta intre 2 si 7 la suta din populatia Romaniei, fiind considerati cel mai reprezentativ segment etnic dupa acela al ungurilor.
Peste tot in lume, acestia sunt perceputi ca o populatie asociata, cu un statut social inferior, in raport cu populatia majoritara, manifestand, in grade diferite, o atitudine mai degraba negativa. Ar fi insa absolut gresit a spune ca ei au starnit, in colectivitatea romaneasca, in mod exclusiv sentimente de respingere. Am putea spune ca reactia a fost mai degraba ambivalenta.
“Tigan” a insemnat un termen cu o semnificatie nu intotdeauna negativa. De multe ori, el ascundea si ascunde, si in prezent, si o doza importanta de simpatie si pretuire.
Pentru roman, am putea spune ca acest mixt de sentimente ar putea fi rezumat la urmatoarele componente mai importante: tiganul traieste in conditii economice mizere (desi exista o folcloristica a tiganului bogat, care detine importante cantitati de aur); are un statut de neinvidiat; totodata el nu este “umil”, ci o persoana independenta (libera ca “pasarea cerului”), care isi face propria sa viata, la marginea societatii, dar in afara constrangerilor ei, dupa norme proprii de viata pe care le respecta cu strictete. ESTE, DEJA, DESTUL DE POPULAR “MITUL TIGANULUI LIBER SI FERICIT”.
In constiinta populatiei majoritare, populatia de tigani nu a constituit una din problemele majore ale societatii noastre decat in mod exceptional.
Daca, traditional, in Romania a dominat toleranta, in alte tari (cum este cazul societatii germane fasciste) caracteristicile erau mai degraba masurile dure, de alungare si deportare.
Socialismul a promovat, in tara noastra, o ideologie a nediscriminarii etnice. Formal, atitudinea anti-tiganeasca a fost activ descurajata. Nu putini sunt rromii care, azi, il regreta pe Ceausescu, deoarece, atunci, aveau dreptul la un loc de munca, iar familiile lor erau obligate sa-si trimita copiii la scoala.
In momentul de fata, datorita schimbarilor rapide care au avut loc in societatea romaneasca, conditiile de viata ale populatiei de rromi s-au modificat dramatic, somajul luand proportii dezastruoase in randul acestui segment important al colectivitatii.
Exista, bineinteles, tigani extrem de bogati, proprietari de palate uriase, hoteluri elicoptere si limuzine de lux, dar cei mai multi, mai ales din mediul rural, traiesc intr-o saracie lucie, ca-n Evul Mediu, in bordeie de pamant (cu folii la ferestre) si-si duc viata la lumina lampii cu gaz sau a lumanarii de seu.
Dupa opinia sociologilor, cei mai multi tigani din Romania si, poate, chiar din Balcani, traiesc in judetul Dolj, mai precis la Craiova, motiv de mare ingrijorare pentru autoritati.
In cadrul acestei etnii convietuiesc, laolalta, mai multe categorii sociale: tigani-sadea, rudari, cocalari, tismanari, laieti, aurari, penari, argintari, tigani de matase, lautari etc.
sursa: Cronica Romana.
DEŞI SUNT RĂSPÂNDIŢI LA SADOVA, BISTREŢ, BECHET, OCOLNA, GHIDICI, Malu Mare, Coşoveni, Coţofeni, Cerăt (mă refer la mediul rural), iar la Craiova în cartierele Brestei, Sineasca, Romaneşti, Popoveni, Craioviţa Nouă, Bordei etc., adevăratul “Stat Major General” al ţiganilor din Cetatea Băniei şi chiar din Oltenia se află în “Faţa Luncii”. Acolo, în cel mai rău-famat cartier al Craiovei, “Faţa Luncii”, trăiesc cele mai numeroase, mai vestite, mai puternice şi mai de temut neamuri de rromi, în jurul cărora “roiesc” puzderii de legende.

IATĂ-LE FĂCUTE PUBLICE, ÎN PREMIERĂ, PRIN INTERMEDIUL AUTORILOR ACESTEI CĂRŢI. NEAMUL SERDĂREŞTILOR NUMĂRĂ PESTE 1.000 DE MEMBRI şi este considerat cel mai numeros. Are “rădăcini” în Serbia şi este răspândit în judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Teleorman. Legenda spune că, în urma unui atentat comis la Belgrad, asupra Prinţului Nikolaev al Bulgariei, pe care l-au atacat şi jefuit, prin Sănătescu şi Velcu, Serdăreştii, deveniţi “daţi în urmărire generală”, au fost nevoiţi să fugă din Serbia şi să se stabilească în România, la Scăpău şi Cladova, judeţul Mehedinţi, având asupra lor “bănicioare de aur”. Primul membru al clanului Serdăreştilor care s-a stabilit în Craiova a fost Cladoveanca, una dintre numeroasele fiice ale lui Serdar.

AŞA S-A “ÎMPÂNZIT” “FAŢA LUNCII”, DE-A LUNGUL VREMII, CU NUME SONORE CA: Perian, Consulat (ginerele lui Iorgu Fulgeran), Molonia, Speculant, Năzdrăvan, Raicovici, Veniamin, Abel, Benone, Guvernator, Suedia, Ambasada, Filozof, Xenofon, Seldford, Ion şi Nicu Tîngăvean, Moldovean, Egret, Pătrulică, Ionuţ, Francis, Levier, Albert, Cătălin, Admirator, Artist, Ambasador, Sorin, Panţoilă, Pendeh, Bacu, Izvoran, Braurovschi, Prefect, Medalion, Wilifort.
N PREZENT, CEL MAI REPREZENTATIV EXPONENT AL CLANULUI SERDĂREŞTILOR este, de departe, Vasile Velcu Năzdrăvan, liderul Uniunii Rromilor din Cetatea Băniei, consilier în cadrul Prefecturii judeţulu Dolj. În timpul liber dresează lei şi îmblânzeşte şerpi, atribuindu-i-se puteri paranormale. Ştie Biblia pe de rost şi, datorită credinţei neţărmuite în Dumnezeu, a transformat un fost canton silvic în biserică pentru cei mai săraci ţigani din cătunul Ocolna (de lângă Dăbuleni), la ceremonie participând IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei, şi prefectul de atunci, Cornel Mondea. A lucrat la un scenariu de film, fapt ce i-a trezit un imens interes regretatului actor şi regizor Adrian Pintea, care l-a vizitat acasă, în “Faţa Luncii”, împreună cu Lavinia Tatomir, soţia sa.

VASILE VELCU NĂZDRĂVAN ESTE CUSCRU CU SILVIAN FILOTI FULGUŢĂ, preşedintele executiv al Comunităţii Etniei Rromilor din România şi membru de seamă al Neamului Micleştilor. Marele său idol este Parulea, primul lider al ţiganilor din Oltenia, care s-a bucurat de preţuirea Regelui Carol I.

UN ALT NUME DE ELITĂ ESTE BULIBAŞA IORGU FULGERAN, lăudat de Adrian Păunescu în “Flacăra” veche, de dinainte de Revoluţie, despre care s-a scris că îşi avea ascunse (îngropate) în Pădurea de la Saru, de lângă Balş, judeţul Olt, revolverul şi un cufăr cu ducaţi şi bijuterii din aur. A murit la 90 de ani şi este înmormântat în cimitirul de la Mofleni. A lăsat în urma sa una dintre cele mai puternice familii, ai căror exponenţi aproape că nu mai au nevoie de nici o prezentare: Ion, Minut, Vipale, Valter, Fulguţă, Secretar, Pică, Vulpaşin etc.

DIN NEAMUL MICLEŞTILOR MAI PROVIN: Ion al lui Nechită, Nicu al lui Nechită, Nichifor, Chiodorean, Giorcu şi Vasile a lui Nechită.

NEAMUL NICOLCEŞTILOR ÎŞI ARE RĂDĂCINILE ÎN JUDEŢUL MEHEDINŢI şi familii răspândite în toată ţara, ca şi Neamul Serdăreştilor şi cel al Micleştilor. Primii ţigani stabiliţi în Craiova sunt Gugu, Poenaru şi Biţă, urmaţi de Iablonoschi, Renania, Ministru, Sălistra, Palestina, Işfan, Mărginean, Gilort, Merluţă, Tăchiţă, Covaci, Chiselef, Elveţia, Patrian, Ion, Voinea, Rădulean, Raimon, Dolores, Nelson, Titu, Merluţă, Vaniel, Rica, Vicu, Casier, Marius, Suprem, Chiciu, Varica, Braghi, Catârâţa, Ghiţă, Solomon, Onisâm, Bogdan, Andrei, Dragoş. În prezent, duc mai departe “ştafeta”: Catinca, Eusebiu, Oblemenco, Agripina, Lafaet, Parţoi, Catană, Mustafa, Zavircean, Jertfi, Loti, Eminescu, Bălan etc.

NEAMUL IAMANDIŢEŞTILOR PROVINE TOT DIN ZONA MEHEDINŢIULUI, “întemeietori” în “Faţa Luncii”, fiind: Bulaş, Maşarca, Măriţa, Rădianca, Neaga, Angela, Ciupală, Madama, Corigean. Urmaşii acestui clan vestit sunt astăzi: Speranţa, Fluturica, Eminovici, Mantu, Anglia, Carmen, Muguraş, Someş, Riprîsîna, Moruzi, Tilora, Orleşteanca, Cristofin, Bijuteria, Ferguson, Ciută şi mulţi alţii pe care, din lipsă de spaţiu, nu-i putem aminti.

NEAMUL DOBRINEŞTILOR ESTE UN NEAM LA FEL DE ÎNSEMNAT, cu multe “rădăcini” în satul Gabru, judeţul Dolj. De-a lungul vremii, membri ai acestui neam s-au înrudit (prin căsătorii) cu Micleştii, Serdăreştii, Iamandiţeştii etc. “Înaintaşii” săi de vază sunt: Răducanu, Angulina, Lazăr, Moldovencuţa, Angheluţă, Gheorghiţă şi Anica, iar cei din prezent: Dumitru Tatian Terente (care are “rădăcini” şi în Neamul Micleştilor), Niţă, Viscol, Baisăr, Ulise, Marghiloman, Teraspol, Viişoara, Lunca, Răzbunător, Briliant, Bădie, Gabia, Ardelean, Iozon, Astronom, Zorro, Albania, Ion Gheorghiţă, Piciu şi New York.

CEL MAI CUNOSCUT ESTE DUMITRU TATIAN TERENTE, preşedinte al Filialei Dolj a Partidei Rromilor, ai căror naşi şi moşi la copii sunt Ion Şuvaina şi regretatul Dan Nicolae.
Reprezintă ţiganii un pericol pentru siguranţa cetăţenilor?

AUTORII CĂRŢII SPUN CĂ NU: “RROMII REPREZINTĂ UN PERICOL LA FEL DE MARE, pentru siguranţa cetăţenilor, ca oricare alte categorii de persoane. Orice om care încalcă legea, fie că este rrom, român sau de altă etnie, constituie un atentat la ordinea publică, la siguranţa civică. Toate evenimentele sau faptele ai căror protagonişti au fost rromii au avut următoarele motive:lipsa locurilor de muncă, sărăcia, abandonul şcolar, rata ridicată a şomajului, nivelul scăzut de cultură, lipsa de comunicare şi, nu în ultimul rând, indiferenţa autorităţilor.”

ŢIGANII SE MÂNDRESC CĂ ETNIA LOR A DAT ŢĂRII OAMENI DE SEAMĂ (muzcieni, sportivi, actori, politicieni etc.) dintre care le face plăcere să-i amintească pe: Ioana Radu, Mia Braia, Ion Voicu, Maria Lătăreţu, Dona Siminică, Ştefan Bănică Senior, Aura Urziceanu, Neluţu Ploieşteanu, Ilie Udilă, Cornelia Catanga, Mircea Lucescu, Ilie Dumitrescu, Bănel Nicoliţă, Mădălin Voicu, Neculai Păun, Rică Răducanu şi chiar Nicolae Titulescu.

PROF. DR. NICOLAE TUDOR, PROF. PETRE VLĂSCEANU ŞI VASILE VELCU NĂZDRĂVAN MAI PRECIZEAZĂ: “Dacă greşim cu ceva, ne cerem scuze şi vrem să fim corectaţi de istorici. Dar, parcă, în perioada postdecembristă, comunitatea rromilor a fost mereu luată în derâdere, arătându-i-se numai defectele, deşi, după cum se ştie, nu ţiganii au inventat marile inginerii financiare, nu ei au dat marile tunuri şi au devalizat băncile din România. Am dori mai mult respect din partea autorităţilor, care ar trebui să ia exemplul lui Octavian Goga. Marele poet transilvănean, pe vremea când ocupa funcţia de prim-ministru, avea obiceiul de a veni lunar, la Bârca şi la Craiova, unde fiinţau cele mai importante cluburi şi saloane de presă ale ţiganilor din ţara noastră, cu ai căror lideri avea chiar relaţii de amiciţie. Singurul politician român contemporan care s-a aplecat asupra problemelor noastre este poetul Adrian Păunescu. Domnia sa, timp de patru ani, câtă vreme a deţiunt funcţia de senator PSD de Dolj, ne-a ajutat enorm. Ţiganii din Faţa Luncii îl iubesc enorm şi, în semn de recunoştinţă, sunt în stare să-i ridice chiar o statuie.”

Constantin Preda, 9 ianuarie 2008
sursa: Noul Expres de Sud.

13 comentarii:

  1. Vad multe realitati in acest documantar pacat ca va bateti joc de istoria tiganilor din fata lunci si va puneti voi nume sonorii vreti ca pe parcusul vieti tineri care citesc sa cred ca voi sardaresti ati popularizat cartierul fata lunci pacat daca duceti tineri de azi in eroare

    RăspundețiȘtergere
  2. Cartierul fata lunci a fost popularizat de parolea miclescu alu iordache restu tiganilor din craiova au foat parveniti sardaresti chiciulesti dariesti tachitesti singurl neam din cartierul fata lunci sunt nechitesti care dateaza de cand sa infintat cartierul fata lunci si nu uitati miclescu parolea si nume vechi nu nume care se spune mai sus nume sonore care traiesc in timpul meu de azi si sunt tineri nau cum sa fi fomrat ei cartierul fata lunci cautati mai bn in arhivele dumneavostra si instintati lumea cu iordache constantin si cotoi si alti nume sonori ofiter lastarica creitar savastian masimilian jeajela victorina parolea. Domnule nazdravan

    RăspundețiȘtergere
  3. Miclesti sunt puri craioveni sungurul neam adevart cu rang de regi si de boieriii vare vor ramane in istoria tiganilor din fata luncii

    RăspundețiȘtergere
  4. Cei care ati venit in craiova ati venit goniti si refugiati din alte tigani si nu uitati ca ati poposat pe pamantu lu nechita baiatu lu parolea

    RăspundețiȘtergere
  5. Si nu uitati nume sonore au fost si vor ramane o legenda vie de neuitat si inegalabili copii lu nechita serdaru. Ion vasilica si nicu legea romaniei recunosti in toata romania

    RăspundețiȘtergere
  6. Nechitesti cu copii buni uramsi asa parinti asa copii nu cu antecedente murdare un cartierul fata lunci

    RăspundețiȘtergere
  7. Nechitesti cu copii buni uramsi asa parinti asa copii nu cu antecedente murdare un cartierul fata lunci

    RăspundețiȘtergere
  8. Si tu scritorul si compozitorul acestei fraze mai intai cultivativa cu indeajuns informati si dupa faceti o publicare despre tigani si mai ales ceva de istorie

    RăspundețiȘtergere
  9. Si tu scritorul si compozitorul acestei fraze mai intai cultivativa cu indeajuns informati si dupa faceti o publicare despre tigani si mai ales ceva de istorie

    RăspundețiȘtergere
  10. Si nu uitati nume sonore au fost si vor ramane o legenda vie de neuitat si inegalabili copii lu nechita serdaru. Ion vasilica si nicu legea romaniei recunosti in toata romania

    RăspundețiȘtergere
  11. Cei care ati venit in craiova ati venit goniti si refugiati din alte tigani si nu uitati ca ati poposat pe pamantu lu nechita baiatu lu parolea

    RăspundețiȘtergere
  12. Vad multe realitati in acest documantar pacat ca va bateti joc de istoria tiganilor din fata lunci si va puneti voi nume sonorii vreti ca pe parcusul vieti tineri care citesc sa cred ca voi sardaresti ati popularizat cartierul fata lunci pacat daca duceti tineri de azi in eroare

    RăspundețiȘtergere
  13. Vad multe realitati in acest documantar pacat ca va bateti joc de istoria tiganilor din fata lunci si va puneti voi nume sonorii vreti ca pe parcusul vieti tineri care citesc sa cred ca voi sardaresti ati popularizat cartierul fata lunci pacat daca duceti tineri de azi in eroare

    RăspundețiȘtergere