Primul Parc Neolitic din Europa şi-a deschis porţile la Drăgăneşti-Olt

Arheologi din 24 de ţări europene au participat, sâmbătă, la inaugurarea arheoparcului care reconstituie un mini-sat neolitic de acum 6000 de ani, construit la muzeul Câmpiei Boianului prin eforturile directorului muzeului, Traian Zorzoliu. Drăgăneşti-Olt a devenit astfel singurul oraş din judeţ inclus într-un program internaţional de arheologie aeriană, care a reunit pentru prima dată rezultatele mai multor proiecte de investigaţii aeriene în diferite zone din România.
Amenajarea mini-satului Gumelniţa a început în aprilie 2009 şi s-a bazat pe descoperirile făcute în urma celor şapte campanii arheologice demarate de mai mulţi specialişti din Bucureşti, Dolj şi Olt. Unic la această dată în ţară şi printre puţinele reconstituiri de acest gen din Europa, arheoparcul a atras atenţia organizatorilor Conferinţei Internaţionale de Arheologie Aeriană AARG, care au ales să-l includă în partea practică a acestui eveniment cultural şi ştiinţific.
„Conferinţele anuale AARG sunt un forum pentru schimburi de idei şi informaţii între toţi cei implicaţi activ în fotografie aeriană, foto-interpretare, arheologie de teren şi istoria peisajului, inclusiv în utilizarea fotografiilor aeriene pentru elaborarea politicilor de prezervare a siturilor şi peisajelor arheologice. Organizate în fiecare an în altă ţară, ele reprezintă un prilej fericit pentru ţara organizatoare de a-şi prezenta patrimoniul cultural naţional. În 2010, Asociaţia Internaţională Grupul de Cercetare pentru Arheologie Aeriană a ales ca locaţie România, iar pentru excursia documentară s-a optat pentru un traseu din sud-vestul Munteniei: Bucureşti-Alexandria-Drăgăneşti-Olt”, a declarat Irina Oberländer-Târnăveanu, organizator conferinţă AARG 2010.
Satul este format din şase colibe în mărime naturală, ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un şanţ de apărare şi gard din nuiele împletite . Intrarea se face pe o punte din lemn pe sub care trece un fir de apă. Una din colibe este casa unui pescar, iar la intrare te întâmpină câţiva peşti agăţaţi de tindă şi o plasă de pescuit, dar şi câţiva solzi împărştiaţi în ţafa casei, alta este casa agricultorului, iar ştiuleţii de porumb de la intare te avertizează că suntem în plină campanie de recolat. Din peisaj nu lipseşte nici casa olarului, dar şi un mormânt specific acestei culturi, groapa fiind ovală, iar sheletul are picioarele şi braţele aduse la piept. A fost reconstituită şi o locuinţă lacustră, folosită în vechime pentru depozitarea proviziilor pentru că aşezările erau ridicate pe văi des inundate.
”Arheoparcul este o uliţă de la sat. În perioada neolitică aşa luau naştere aşezările, cu un grup mic de locuinţe şi pe măsură ce se înmulţea populaţia se construiau şi colibe noi. Ne-am pregătit foarte mult şi am muncit împreună cu angajaţii muzeului Câmpiei Boianului zi de zi timp de un an pentru a reuşi să terminăm tell-ul Gumelniţa”, a explicat Traian Zorzoliu. Multe dintre lucrările din acest parc au fost făcute manual, investiţia fiind 15 000, dintre care 10 000 de lei fiind daţi de Consiliul Judeţean Olt, iar restul din sponsorizări.

Gumelţieniii, strămoşii oltenilor

Tellul gumelţian de la Drăgăneşti-Olt din mileniul VI i Hr este situat în lunca Oltului, pe malul estic al pârâului Imiog, fiind până ân 1964 înconjurat de ape. Locuitorii din Drăgăneşti îi spuneau Măgura lui Boier Iancu care a fost prorprietarul acestor pământuri. Gumelţienii evoluaseră în ceea ce priveşte organizarea interioară a locuinţelor, existând spaţii distincte, pentru locuit, pentru prepararea harenei şi pentru depozitarera uneltelor. Practicau agricultuira şi aveau săpăligi din corn de cerb şi s-a descoperit şi un depozit de grâu carbonizat.Se ocupau şi cu olăritul şi prelucrarea pieilor.

Sursa: Adevarul de Slatina & Monitorul de Olt