Urmele "leilor" lui Caesar descoperite in nisipul de la Desa

Un foarte frumos articol scris de Laura Pumnea in Adevarul de Seara de Craiova despre Santierul Arheologic Desa.

Craiova: Urmele Legiunii XIII Gemina în Dolj, pe cel mai izolat şantier arheologic din România


Arheologii spun că aceasta era singura care avea steagul alb- albastru şi leul ca însemn. După zece ani de cercetări, au reuşit să îşi confirme existenţa unei unităţi a legiuniicare, la origini, a făcut parte din armata lui Caesar care a cucerit Galia.

Şacalii urlă sinistru, iar ţânţarii nu au milă. Cu toate acestea, nu este an din 2001 încoace în care arheologi, profesori de istorie, studenţi sau elevi curioşi să afle detalii din trecutul României, să nu se instaleze pe buza Dunării şi să caute prin pământ mărturii de demult. Şantierul de la Desa este tot o poveste. Întâi locul face diferenţa când sunt căutate elemente de comparaţie cu altele din ţară. Este neatins de mâna uneori distructivă a omului sau industrializării, este plasat departe de lumea dezlănţuită, undeva la 12 kilometri de comuna doljeană Desa. Dacă este un om care s-a încăpăţânat să-l descrie mereu în cele mai frumoase şi convingătoare cuvinte, atunci acesta este arheologul Florin Ridiche, de la Muzeul Olteniei. Pe 2 august anul acesta a deschis a zecea campanie de săpături, alături de o echipă de specialişti în care acum a intrat şi un absolvent al Universităţii din Manchester. Este convins că poate vorbi de o reuşită a acestei ultime campanii.

„Ne-am dat în sfârşit seama, după zece ani de cercetări , ce anume săpăm, ca în viitor să dezvelim întregul sit şi să salvăm ce se mai poate salva“, spune arheologul Florin Ridiche.

Punctul „La ruptură“, plin de simboluri


După descoperirea spadelor, unice în Europa, din vremea Imperiului Roman Târziu, o ştampilă, de pe un fragment de cărămidă, pe care se văd însemne ale Legiunii XIII Gemina, cea care la origini era identificată prin steagul alb-albastru şi prin însemne ce amintesc de Oltenia de azi, cum ar fi leul, vine să îi întărească mult convingerea că acela este locul unde se află Castrul roman de le Desa. În urma căutărilor au apărut şi semne de înţelegere a riturilor şi ritualurilor de înmormântare, graţie obiectelor găsite care vorbesc despre timpurile când stăpânirea romană ajunge la Dunăre, la 101 d. H., iar Împăratul Traian întemeia Ulpia Traiana Ratiaria. În timpul războaielor daco-romane, construieşte o cetate de pământ pe malul Nordic al Dunării, în dreptul localităţii Desa, iar după cucerirea Daciei de către romani, în jurul ei apare o mică aşezare civilă şi un mare cimitir de incineraţie al Ratiariei.

„Am găsit 15 vase întregi şi aproximativ 30 fragmentare, opaiţe, două pandantive din bronz, diverse piese din fier, un nit de la un echipament militar. Important este că am aflat obiceiurile funerare ale romanilor, foarte asemănătoare cu cele de azi, mai puţin în privinţa incineraţiei, pentru a ne putea face o idee despre modul lor de gândire, despre relaţiile sociale, care se văd ca într-o oglindă în cimitir“, precizează Florin Ridiche. Se spune că cimitirul a fost abandonat în 274 – 275 d.H., iar după 50 de ani, romanii revin pe malul Nordic al Dunării şi ridică un castru de piatră, lucru dovedit de ştampila militară a Legiunii XIII Gemina, care atestă că a fost o unitate a acesteia, legiunea fiind stabilită în oraşul roman Ratiaria, capitala Daciei Ripensis, de pe malul bulgăresc al Dunării.

Castrul, valorificat turistic dinspre Dunăre
De-a lungul campaniilor pe şantierul de la Desa, arheologii au scos la suprafaţă sute de piese, suficiente cât să pună la punct o expoziţie care să descrie în detaliu situl. Arheologii au săpat într-un deceniu aproape 5.000 de mp. Florin Ridiche să vadă castrul valorificat turistic, în circuit pe Dunăre şi nu dinspre localitate, pentru că accesul este dificil astfel. Acolo mai poate fi văzut şi un pichet construit în vremea Regelui Carol I, dar şi un mormânt de la 1909, al grănicerului Constantin Tucă, mort pe când urmărea o contrabandă bulgară, ambele bine conservate. Apoi, bălţile reumplute anul acesta de apele Dunării fac bucăţica de natură asemănătoare cu Delta.

Colectivul de cercetare

prof.univ.dr. Petre Gherghe

prof.dr. Florin Ridiche

drd. Irina Popescu

profesorii: Marius Bâsceanu, Iulian Popescu, Lucian Popescu - Vava, Cristian Ceacâru, Andrei Brânzănescu, Liliana Şipeanu, Mara Buligă, Silviu Răduţă şi absolventul Universităţii din Manchester, Matthew McTernan.